Nu e tocmai simplu să distingi sensurile uzuale ale termenilor incident şi accident pe baza definirii lor în dicţionarele curente.
În DEX, de exemplu, accidentul este un „eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe mersul normal al lucrurilor (provocând avarii, răniri, mutilări sau chiar moartea)” şi un „fapt întâmplător, banal, care aduce nenorocire”, iar incidentul – o „întâmplare neaşteptată (şi neplăcută) care apare în desfăşurarea unei acţiuni”. La prima vedere, principala diferenţă dintre termeni ar fi gradul de afectare, de gravitate a daunelor. Lucrurile sunt, totuşi, mai complicate. Contextele prototipice pentru cele două cuvinte par a fi accident de circulaţie, respectiv incident diplomatic; în genere, incidentul presupune conflict şi intenţie, în vreme ce accidentul este efectul nefericit al întâmplării.
Aceste explicaţii sunt provocate de constatarea că în limbajul actual al presei se manifestă o tendinţă destul de puternică de a generaliza uzul substantivului incident, care ajunge să-l substituie pe accident chiar în contextele cele mai specifice acestuia din urmă. În afara contextelor în care incident este alegerea firească, pentru că se relatează fapte produse de agenţi specifici, cu intenţie – „Incident fără precedent în Parlamentul României: o persoană s-a aruncat de la balcon” (agenda.ro, 23.12.2010); „Oscar Hernandez, atacatorul căutat în legătură cu incidentul armat din apropierea Casei Albe, a fost arestat” (B1.ro, 16.11. 2011) – există multe altele în care în mod normal s-ar fi folosit substantivul accident: „Incidentul aviatic din Polonia: Imagini din avionul groazei, filmate chiar de un pasager” (Evenimentul zilei, 5.11.2011); „Un avion s-a ciocnit cu un mistreţ – incidentul, la un pas de catastrofă?” (ziare.com); „nu a mai reuşit să ajungă din cauza unui incident de circulaţie”, (Viva! 25.11.2011) etc. Sunt şi cazuri în c