Autorităţile române au făcut demersuri la Bruxelles pentru ca aşa-zisa reprezentanţă a Ţinutului Secuiesc să nu fie acreditată şi recunoscută de instituţiile europene. Sursa: Reuters

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) consideră că deschiderea reprezentanţei "unei aşa-zise unităţi administrativ-teritoriale din România, care nu există şi nu are fundament legal" este abuzivă şi contrară practicii europene, a declarat azi purtătorul de cuvânt Doris Mircea.

De altfel, MAE a prezentat părţii ungare, de mai multe ori, poziţia României faţă de acest eveniment, iar ambasadorul ungar în România fost invitat la ministerul român. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a discutat, la Budapesta, cu secretarul de stat politic din MAE ungar şi a prezentat poziţia ţării noastre faţă de această iniţiativă, inclusiv faptul că România nu consideră oportună găzduirea aşa-zisei reprezentanţe în Casa Regiunilor Ungare de la Bruxelles.

Descentralizare - da, autonomie teritorială - nu

Întrebată cum comentează participarea vicepremierului ungar, Zsolt Semjen, la inaugurarea reprezentanţei, Doris Mircea a precizat că MAE regretă decizia autorităţilor ungare, dar aceasta a fost o alegere personală, pe care statul român nu o poate împiedica. "Noi putem doar să ne prezentăm poziţia oficială şi să transmitem un semnal în această direcţie", a mai spus purtătorul de cuvânt.

Vicepreşedintele Parlamentului ungar şi vicepreşedinte al partidului Jobbik, Zoltan Balczo, a afirmat sâmbătă, la o serbare la Ghindari, că Guvernul şi Parlamentul Ungariei trebuie convinse să sprijine lupta pentru autonomia Ţinutului Secuiesc.

Oficialul MAE precizează, însă, că România încurajează procesul de descentralizare, dar nu există standarde omologate la nivelul UE privind autonomia. "Fiecare ţară este liberă să adopte modelul care i se potriveşte cel mai bine, şi gradul de autonomie pe care îl