Valeriu Tabara (ministrul agriculturii pentru cine nu stie) vrea sa propuna la Bruxelles adoptarea unei decizii care sa oblige hipermarketurile sa afiseze doua preturi pe etichetele produselor alimentare (cel la care cumpara de la furnizori si cel final, cu adaos). In opinia lui Tabara, sarbatorile de iarna care se apropie sunt prilej de "furtisaguri" pentru comercianti, care "profita din plin" de consumatori si cresc preturile. Acelasi ministru vede cu ochi rai si taxele percepute de hipermarketuri pentru comercializarea produselor (spre exemplu, taxa de raft, taxa de deschidere a magazinului, taxa de dezvoltare etc.) Ceea ce nu stie domnul Tabara este...economie. Insa probabil ca la ministerul agriculturii nu este nevoie de aceasta stiinta. Se poate observa cu ochiul liber cat de productivi suntem la agricultura daca ne uitam la gradul de cunostinte economice pe care acesti indivizi din minister il au. Domnul Tabara nu stie economie pentru ca: 1. in primul rand pretul nu este o problema a ministerului, oricare ar fi el. Pretul este un fenomen monetar care se formeaza pe o piata unde exista proprietate privata asupra factorilor de productie. Pretul pe care comerciantul (Cora, Carrefour s.a.) il plateste furnizorului este o problema contractuala, exclusiv privata, dupa cum este si pretul final de la raft. Afisarea adaosului tine de alegerea pe care o face antreprenorul. Daca antreprenorul pune un adaos mare, atunci consumatorul e liber sa nu cumpere. Deci il invitam pe domnul Tabara respectuos sa evite astfel de centre comerciale, daca se simte furat. 2. consumatorul tot timpul va dori sa plateasca (eventual) fix 0 (zero) lei pe un produs, iar antreprenorul va dori tot timpul sa puna un pret cu cate 0-uri se poate. Asta este o lege simpla a economiei. Cum insa exista raritate si costuri pentru a valorifica resursele rare, preturile nu vor putea lipsi niciodata de pe