Regimul Traian Basescu nu a sucombat. Odata cu revenirea suspendatului la Cotroceni, pericolul restauratiei devine major. Pe de alta parte, si USL isi pastreaza atuurile sale. A pierdut o batalie, nu si razboiul. Dimpotriva. S-a ales cu sapte milioane si jumatate de cetateni pentru care se va lupta. Si daca USL va fi convingator, atunci victoria sa la parlamentare va fi zdrobitoare. Dar, pana atunci, fiecare combatant este incercuit si incercuieste, la randul sau, adversarul. Fiecare cu Stalingradul sau.
Nu va fi posibila vreo reconciliere. Nu va fi posibila nici o coabitare, in ciuda presiunilor si avertismentelor externe. Este, in definitiv, sfarsitul unui ciclu electoral. Momentul de varf al confruntarii politice. Cum ar putea, in aceste conditii, colabora adversarii? Fiecare isi va urmari cu incrancenare obiectivul.
Traian Basescu isi va readuce guvernul sau la Cotroceni. Unde va fi aparat de serviciile secrete. Executivul va incercui Presedintia, in tentativa de a o impiedica sa declanseze operatiuni devastatoare impotriva USL. Dar, la randul sau, Executivul va fi incercuit de DNA si de celelalte institutii aservite regimului Basescu. E un fel de Stalingrad in Stalingrad. Pentru ca, evident, atat Guvernul, cat si Parlamentul au mijloace de riposta. Prin care, la randul lor, pot pune pe butuci componente ale instrumentelor politice prezidentiale.
Ce urmareste Traian Basescu? Alegand momentul suspendarii sale, inainte de alegerile parlamentare, si pretextul, lupta pentru Justitie, presedintele de doua ori suspendat nu a facut altceva decat sa-si cumpere timp. Timp pentru a actiona. El stie ca, daca nu intreprinde ceva devastator impotriva USL, dupa alegeri e pierdut. In consecinta, va incerca sa sfarame actuala majoritate parlamentara si, recastigand Parlamentul, sa recastige Guvernul. Deci se pune din nou problema unei inginerii p
