Guvernele României şi Bulgariei s-au întrunit, zilele trecute, în prima lor şedinţă comună pentru a consolida cooperarea bilaterală şi promova numeroase proiecte economice. Cum relaţia dintre cele două ţări a fost, vreme îndelungată, mai curând una de ignorare reciprocă, alegerile locale şi prezidenţiale din ţara vecină, programate pentru 23 octombrie, nu vor stârni, probabil, un interes notabil printre români.
Cu puţine săptămâni în urmă, ţara vecină capta atenţia întregii Europe, inclusiv a României, ca urmare a unor grave incidente interetnice. Tensiunile au izbucnit după ce un tânăr care depusese mai multe plângeri împotriva unui lider interlop local, „Ţarul Kiro", a fost accidentat mortal de un şofer înrudit cu influentul bulibaşă. Zile întregi după acest tragic incident, cam 30% din cei aproximativ 800.000 de romi bulgari au trăit sub o permanentă stare de asediu, în timp ce sute sau chiar mii de protestatari, preponderent tineri, manifestau împotriva lor în zonele centrale ale majorităţii oraşelor din sudul ţării.
Cel puţin jumătate din romii bulgari sunt şomeri, dar în actualele vremuri de austeritate majoritatea populaţiei se pronunţă hotărât împotriva oricăror ajutoare sociale speciale destinate acestora. În mod ineluctabil, partidul de extremă dreapta Ataka a sesizat oportunitatea, exploatând politic tensiunile etnice existente. Ultranaţionaliştii vor beneficia în mod cert de pe urma dezamăgirii generale faţă de guvernanţi şi aleşi, deşi deocamdată cota lor de popularitate se plasează doar pe la 10-15%. Din fericire, Bulgaria încă dispune de o presă serioasă cu un public relativ consistent - în special la Sofia, unde clasa mijlocie, foarte moderată comparativ cu cea din Bucureşti, se bucură de o autoritate deloc neglijabilă. În plus, actuala ofertă a sistemului politic bulgar cuprinde câţiva candidaţi extrem de serioşi, în special în cursa p