Traian Băsescu a fost ieri într-o vizită de lucru la Roşia Montană, „pentru a se informa despre proiectul minier propus să se dezvolte în zonă”. Pare straniu, având în vedere că preşedintele s-a pronunţat deja, fără echivoc, în favoarea acestui proiect controversat. Şi nu o singură dată. L-a promovat cu o consecvenţă atipică pentru acest campion al răzgândirilor strategice.
Încă din 2004, în cadrul confruntării finale cu Adrian Năstase, candidatul Băsescu se declara interesat de ideea exploatării aurului din Apuseni. Prudent, adăuga atunci şi câţiva bemoli pledoariei sale pentru mineritul pe bază de cianuri. În cele din urmă, spunea el, trebuie să conteze doar părerea „specialiştilor”. Cinci ani mai târziu, angajat în cursa pentru un nou mandat, liderul de la Cotroceni răspundea aproape identic la inevitabila întrebare despre Roşia Montană. „Specialiştilor” nu le ajunsese vremea, pesemne, pentru a tranşa problema. Cel puţin nu în sensul dorit de preşedinte. Fiindcă Academia Română produsese deja studii şi analize – reactualizate periodic – referitoare la această temă fierbinte. Numai că – ghinion! – concluziile nu se potriveau deloc cu planurile lui Zeus. Criticile experţilor nu l-au împiedicat defel pe ministrul Adriean Videanu să introducă proiectul Roşia Montană printre priorităţile naţionale enunţate de primul Cabinet Boc. Iată de ce ezitările feciorelnice ale premierului sunt astăzi complet neconvingătoare. Poate că Emil Boc nu este „un fan” al proiectului, dar, cu siguranţă, este un suporter necondiţionat al preşedintelui.
După o perioadă în care a părut să evite subiectul, şeful statului s-a dezlănţuit brusc într-o adevărată campanie de promovare, din care a dispărut orice urmă de ambiguitate. Timpul prudenţei a trecut. „Guvernul trebuie să aibă curajul să le spună românilor că acest proiect trebuie făcut”, a declarat recent Traian Băse
