Folosirea de documente false sau inexacte este strategia cea mai utilizată de obţinere frauduloasă a fondurilor europene, potrivit unei analize realizată de Societatea Academică din România pe baza deciziilor definitive de condamnare în dosarele cu fonduri europene instrumentate de DNA.

Cel mai afectat fond european a fost fondul de pre-aderare PHARE, menţionat în proporţie de 43.56% în deciziile de condamnare, iar cel mai des menţionat actor este mediul privat (asociaţi, administratori, acţionari, directori executivi sau administrativi, manageri sau angajaţi ai unor companii private) cu o proporţie de 57.20% din total.

Analiza a urmărit să identifice tacticile de fraudare, cel mai afectat program european şi tipologia actorilor implicaţi în obţinerea frauduloasă a fondurilor europene. SAR subliniază. că această analiză nu este exhaustivă în ceea ce priveşte tacticile de fraudare, întrucât reţine doar ceea ce a putut fi probat de către procurorii DNA în cadrul proceselor în care au fost pronunţate condamnări definitive.

Scopul creării acestei baze de date a fost, în primul rând, identificarea celor mai frecvente tactici de fraudare a fondurilor europene indicate de către DNA şi probate în urma proceselor penale. Având în vedere multitudinea acestora, tacticile au fost grupate – pe baza similitudinilor acuzelor – în 14 categorii majore pentru a avea o imagine de ansamblu asupra situaţiei.

Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, împreună cu variaţiile acesteia (complicitate, tentativă, instigare, participaţie improprie la folosirea de documente/declaraţii false şi forma sa continuată, precum şi fals în declaraţii), reprezintă 46.21% dintre cazuri. Pe locul doi se află tactica fals în înscrisuri (sub semnătură privată, instigare, fals materi