Cel mai vechi mit urban din Bacău datează din Al Doilea Război Mondial. Se vorbeşte şi azi despre bucăţile de săpun nemţesc care ar fi fost făcute din grăsimea cadavrelor de evrei. Unii spun că o parte din calupurile de săpun au fost îngropate în cimitirul de la ieşirea din municipiul Bacău spre comuna Sarata.
Holocaustul naşte încă legende şi mistere, chiar şi în Bacău.
La intrarea în cimitirul evreiesc dinspre Sarata a fost ridicat un monument din piatră, închinat victimelor Holocaustului. A fost construit în 1959, ulterior fiind declarat monument istoric.
Pe el scrie în mai multe limbi “Aici zac evrei prefăcuţi în săpun de bestiile fasciste – 1939-1944 / În amintirea lor, înfrăţiţi-vă popoare în lupta pentru o lume nouă”.
Se spune că sub acel monument se află un sicriu plin cu bucăţi de săpun făcut din grăsime umană. Ba mai mult, unii evrei povestesc cum în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, erau obligaţi de nemţi să se spele cu săpunul fabricat din corpul confraţilor lor.
În plus, inscripţia ”RIF” de pe bucăţile de săpun a dat naştere la convingerea că s-ar traduce ”Reichs Juden-Fett”, adică ”săpun curat evreiesc”.
În zilele noastre, “Memorialul Yad Vashem” (n.r. - autoritate israeliana in domeniul Holocaustului) a declarat oficial că naziştii nu au făcut niciodată săpun din cadavrele evreilor.
Hari Vigdar, liderul Comunitatii Evreilor băcăuani, a refuzat să comenteze în vreun fel subiectul. Şi-a exprimat doar convingerea că naziştii chiar au fabricat săpun din fiinţe umane.
Istoricul Eugen Şendrea afirmă că povestea săpunului făcut din evrei a fost doar o ”propagandă comunistă”.
Ştiu povestea şi mi-am făcut şi o idee despre ce este adevărat în ea şi ce nu. Totul a început în 1944-1945, când a apărut la noi nişte săpun adus din Germania şi s-a zvonit că ar fi fost fabricat la Auschwitz din oame
