În Ajunul Crăciunului, femeile leagă cu un lanţ picioarele mesei pentru ca bucatele şi belşugul să stea tot anul în casă.Printre altele, mezinul familiei aduce bradul şi-l împodobeşte, iar feciorii nu mănâncă mâncare grasă, ca să nu le fie urâte nevestele.

Fie că trăiesc la sat sau la oraş, la casă sau la bloc, maramureşenii nu uită în pragul sărbătorilor de superstiţii. Din Ajunul Crăciunului şi până de Bobotează, femeile de la ţară îşi afumă casa de jur împrejur cu tămâie, pentru a alunga spiritele rele şi a aduce belşug şi noroc în casă. „Prin acest ritual de ungere se face un cerc protector care nu lasă se se infiltreze în casă spiritele rele. În unele sate din Maramureş, pentru acest ritual se folosesc cărbuni, grâu şi chiar sare", explică etnologul Pamfil Bilţiu. Pe lângă acest obicei, în satele din Maramureşul istoric, oamenii, pentru a fi sănătoşi tot anul, îşi fac semnul crucii cu usturoi la coate, genunchi şi pe frunte.

Bărbaţii mătură ghinionul din casă

Dacă femeile au ritualurile din Ajunul Crăciunului bine stabilite, nici bărbaţii nu scapă de obiceiurile care „musai" trebuie să le facă în această perioadă. „Gospodarii trebuie să-şi măture curtea pentru a arunca tot gunoiul din casă, simbolizând răul petrecut în anul ce se sfârşeşte. Dacă găzdoaiele primesc colindători, primul dintre aceştia trebuie să fie neapărat flăcău sau un baci, iar dacă se întâmplă cumva ca o cucoană să fie cea care intră prima, în mod simbolic, gazda o va bate simbolic cu mătura pentru a alunga ghinionul", arată etnologul.

Pamfil Bilţiu mai arată că, în satul Buciuni, de exemplu, mezinul familiei este cel responsabil ca de Crăciun să aducă şi să împodobească bradul, pentru ca acesta să nu se veştejească şi să rămână verde cât mai mult timp în casă. Pentru că e zi de sărbătoare şi nu doar de muncă, după ce este aşezat pe masă stolnicul, un c