Protestele continuau, marţi, la Kiev, unde opoziţia cere demisia preşedintelui şi a Guvernului, relatează AFP, care prezintă poziţiile şi acţiunile principalilor actori în această criză.
DE CE AU LOC ACESTE MANIFESTAŢII?
Puterea ucraineană a suspendat, brusc, la sfârşitul lui noiembrie, semnarea unui Acord de Asociere cu UE, aflat în pregătire de mai multe luni, pentru a se întoarce către Rusia. Această situaţie a provocat manifestaţii ale opoziţiei şi o mobilizare fără precedent de la "revoluţia portocalie" prooccidentală din 2004.
Preşedintele Viktor Ianukovici a explicat că nu poate semna din cauza situaţiei economice dificile a Ucrainei, dar premierul a recunoscut că Rusia a făcut presiuni asupra Kievului.
Alegerea prorusă a preşedintelui Ianukovici scindează încă o dată Ucraina între vestul proeuropean şi estul rusofon şi rusofil.
Semnarea acestui acord era condiţionată de UE de eliberarea fostului premier Iulia Timoşenko, încarcerată pentru "abuz de putere".
CE VREA OPOZIŢIA?
La început, opoziţia cerea semnarea Acordului de Asociere şi eliberarea lui Timoşenko. Dar refuzul de a semna acordul cu UE şi violenţele poliţiei împotriva manifestanţilor au radicalizat situaţia: opoziţia cere de acum demisia Guvernului şi a preşedintelui şi alegeri anticipate. Opozanţii blochează sediul Guvernului, au făcut apel la grevă generală şi ocupă primăria din Kiev.
Ei denunţă şi o revenire sub influenţa Moscovei şi un pas înapoi în integrarea europeană a Ucrainei.
Dacă "revoluţia portocalie" prooccidentală din 2004 a fost exemplară, atât de partea manifestanţilor, cât şi a forţelor de ordine, protestele din ultimele zile au fost marcate de confruntări violente între poliţie şi unii manifestanţi. Liderii opoziţiei i-au denunţat pe aceştia din urmă ca fiind "agitatori".
POZIŢIA RUSIEI
Moscova nu vede cu ochi b