Probabil că foarte puţini dintre cei mai optimişti pesedişti îşi fac acum speranţe de reluare a alegerilor. Nu numai că acest lucru este imposibil din punct de vedere practic şi de neimaginat din punct de vedere politic. Dar dacă nebunia chiar ar merge până la capăt şi alegerile ar fi reluate, e clar că Traian Băsescu va fi marele favorit. Iar PSD va fi, mai mult ca sigur, pedepsit pentru a fi prelungit starea de incertitudine, într-o conjunctură economică deosebit de grea.

Aceasta nu înseamnă însă că acuzele de fraudă, indiferent din ce parte ar veni, nu ar trebui investigate în amănunt – aşa cum au recomandat, de altfel, şi observatorii OSCE. Este mai curând o chestiune de competenţa societăţii civile decât a judecătorilor.

Ce ar putea face societatea civilă?

Mai întâi, să investigheze desfăşurarea alegerilor prezidenţiale. Investigaţiile pot dura luni de zile sau chiar peste un an, important este ca un raport neutru, credibil şi amănunţit să poată fi realizat.

Pentru aceasta, toate documentele care ţin de desfăşurarea acestor alegeri – procese verbale, buletine de vot, liste cu alegătorii din secţiile speciale etc. – trebuie puse la dispoziţia organizaţiilor civice dornice să participe la redactarea raportului.

Există date care pot indica o fraudă?

Desigur. Felul în care au fost anulate voturile – cercetarea fiecărui buletin anulat în parte poate oferi indicii serioase.

Dar chiar numărul voturilor anulate merită o explicaţie.

La alegerile din 2004, în turul al doilea, numărul voturilor nule a reprezentat 1,02 la sută din totalul celor exprimate – 102.245, cu 55 la sută participare la vot. Acum, numărul voturilor nule a fost de 1,30 la sută din totalul voturilor exprimate – 138.477, cu 58 la sută participare la vot. E o creştere importantă. De ce s-a întâmplat asta? Au uitat românii cum se votează?

Ce s-a p