Din 16.500 de kilometri de drumuri naţionale existente în România, 8.279 de kilometri sunt sub standarde. În ceea ce priveşte podurile, veştile sunt mult mai rele. 63% dintre podurile care îndeplinesc cerinţele de siguranţă au durata de viaţă expirată, multe dintre acestea reprezentând un pericol public. Nealocarea sumelor necesare pentru realizarea lucrărilor de reparaţii şi de întreţinere a infrastructurii rutiere determină creşterea numărului de drumuri cu durată de viaţă expirată. "Sumele alocate pentru realizarea lucrărilor de întreţinere a drumurilor scad de la un an la altul. În prezent, ne confruntăm cu o subfinanţare cronică a infrastructurii. În ceea ce priveşte sumele alocate pentru investiţiile prevăzute pentru anul acesta, ni s-a aprobat numai 21% din suma solicitată", ne-a declarat Marin Ionescu, directorul Direcţiei Investiţii şi Reparaţii capitale din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
STAREA INFRASTRUCTURII ESTE LA PĂMÂNT
Potrivit statisticilor, starea infrastructurii rutiere de la noi din ţară este jalnică, iar autorităţile pasează vina în curtea consiliilor locale sau judeţene, care nu au realizat lucrările de întreţinere a drumurilor la timp în ultimii 20 de ani. "Cele mai mari probleme sunt pe drumurile şi podurile preluate de la autorităţile locale, care, din cauza lipsei fondurilor, nu au realizat lucrările de întreţinere la timp", ne-au explicat surse din cadrul CNADNR.
"Din cei 16.500 de kilometri de drumuri naţionale de la noi din ţară, 55% au durata de viaţă expirată. Durata de viaţă sau de serviciu a unui drum diferă în funcţie de mărimea intensităţii traficului şi structura acestuia în raport cu apariţia uzurii sau degradarea lucrărilor, de calitatea materialelor folosite, efectele iernii etc. Drumurile cu îmbrăcăminte asfaltică au o durată de viaţă de 15 an