Asociatia Mesterilor Populari din Moldova, Asociatia "Alexandru Lapusneanu" si primaria organizeaza în perioada 28 februarie - 1 martie, între orele 9.00 - 18.00, pe strada Lapusneanu, cea de-a VIII-a editie a Festivalului Martisorului. "La editia din acest an estimam ca vor participa circa 40 de mesteri si creatori populari din zece judete ale României si din Republica Moldova, care vor aduce la Iasi martisoare traditionale sau în spirit traditional", a precizat Marcel Lutic, presedinte al Asociatiei Mesterilor Populari.
Obiceiul poarta, aproape peste tot, numele de Martisor. Foarte rar apar denumirile Dochia, Iodochia. Martisorul era confectionat cel mai adesea dintr-un snur împletit din lâna sau cânepa, colorat în rosu si alb, lucrat, pâna la jumatatea veacului trecut, numai în casa, de femei si fete. Cânepa era folosita si la canafii sau ciucurii caree însoteau snurul. Din secolul al XIX-lea, pentru realizarea firelor împletite au început a fi utilizate bumbacul si matasea. Peste tot în Moldova, la snur si canafi se atasau adesea un banut din argint, gaurit, sau o cruciulita, aceste elemente amintind de functia protectoare de talisman sau amuleta a martisorului. Din a doua jumatate a secolului al XX-lea apar, chiar si în sate, mentiuni referitoare la cumpararea martisoarelor de la persoane specializate în confectionarea lor.
Asociatia Mesterilor Populari din Moldova, Asociatia "Alexandru Lapusneanu" si primaria organizeaza în perioada 28 februarie - 1 martie, între orele 9.00 - 18.00, pe strada Lapusneanu, cea de-a VIII-a editie a Festivalului Martisorului. "La editia din acest an estimam ca vor participa circa 40 de mesteri si creatori populari din zece judete ale României si din Republica Moldova, care vor aduce la Iasi martisoare traditionale sau în spirit traditional", a precizat Marcel Lutic, presedinte
