Arheologii şi cercetătorii clujeni vor prezenta miercuri rezultatele săpăturilor arheologice, demarate în urmă cu două luni la mănăstira Franciscanilor din Piaţa Muzeului din Cluj-Napoca, după ce prima parte a cercetării s-a încheiat.
"Ansamblul a fost locaţia fostei Mănăstiri Dominicane, construită probabil la începutul secolului al XIV-lea, fiind unul dintre cele mai vechi monumente istorice din centrul istoric al oraşului care se mai păstrează. Pentru o viitoare restaurare a ansamblului, proprietarii, Ordinul Franciscanilor, au contactat mai mulţi specialişti: arhitecţi, tehnicieni, geologi, istorici de artă şi arheologi, care să alcătuiască un dosar prealabil în vederea accesării de fonduri europene", arată reprezentanţii Muzeului de Istorie a Transilvaniei (MIT), într-un comunicat de presă.
Arheologii care au realizat săpăturile arheologice în cadrului complexului monastic menţionat aparţin Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, respectiv Institutului de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca.
"La finalul primei etape a lucrărilor, care au afectat circa 150 mp din suprafaţa ansamblul edilitar, au fost executate zece sondaje arheologice repartizate în zonele ce au fost considerate mai importante. Au fost executate sondaje şi în interiorul criptelor aflate sub biserică. Din fiecare secţiune arheologică practicată au rezultat date fundamentale pentru cunoaşterea istoriei oraşului şi a monumentelor sale. O mare extensiune o cunosc ruinele romane suprapuse de către construcţii medievale ori mai noi. În nu mai puţin de patru puncte diferite, fundaţiile clădirilor mai noi s-au aşezat riguros peste cele romane. Printre ele atrage atenţia o construcţie monumentală, care trebuie să fi fost o clădire publică. S-au confirmat de asemenea nivelele succesive de locuire romană, de la fazele de lemn ale aşezării romane devenite ulterior oraşul ro