În octombrie 1874, Craiova se înnoia cu o gară, ajungând nod de cale ferată. Călătoriile pe rutele Slatina-Piteşti-Bucureşti sau Turnu Severin-Vârciorova au devenit astfel mai scurte.
Lucrările au fost executate cu muncitori italieni, sârbi, bulgari, gara fiind construită pe terenul lui Petre Blarovici. Pe peronul ei au descins, de-a lungul vremii, călători de seamă.În trecut, călătoria cu trenul nu era comodă: vagoanele nu aveau compartimente, urcatul şi coborâtul erau dificile, nu aveau toalete, aşa că în gările importante trenurile erau nevoite să staţioneze mai mult. Primul comisar al gării, Nicolae Chintescu, raporta în ianuarie 1876 că a pus „sticle cu apă fiartă în vagoane, pentru picioarele călătorilor“, căci iarna trenurile nu erau încălzite. Odată cu începerea călătoriilor cu trenul, s-a înregistrat şi primul accident mortal de cale ferată, pe 6 aprilie 1876. În luna mai a aceluiaşi an au început să circule şi trenurile accelerate. Călătoriile pe calea ferată au adus în Gara Craiova călători de seamă. „Tache Ionescu a fost întâmpinat în 1908, în Gara Craiova, de către luptătorii pentru Unire. Într-o altă vreme sosea cu trenul la Craiova şi Caragiale, pentru a-şi susţine spectacolele care se bucurau de un imens succes de public. Cu puţin înainte ca trenul ce-l aducea aici să sosească, gara se umplea cu oamenii ce purtau buchete de flori. Călători pentru o zi în vechea gară a Craiovei au mai fost Octavian Goga, Vasile Lucaciu, De Gaulle, Gheorghiu- Dej, Petru Groza dar şi membri ai familiei regale, care soseau cu trenul la domeniile regale, printre aceştia Carol I şi Ferdinand, care erau de fiecare dată aşteptaţi cu fanfara Diviziei I Craiova“, a precizat Toma Rădulescu, şeful Secţiei de istorie a Muzeului Olteniei.
Amintiri de la primele călătorii Muzica fanfarei umplea Gara Craiova, iar lumea venea să-şi întâmpine călătorii. Şi dacă astăzi
