Ne uitam trecator pe strazi si observam, cu admiratie sau nu ca ne transformam. Bulevardele se impodobesc cu cladiri noi, cele vechi se refac si vedem cum in doar citiva ani, in cazul in care nu am mai frecventat o anume strada, riscam de-a binelea sa nu o mai recunoastem. „Ideea transformarii place majoritatii deoarece e rezultatul viu al cresterii societatii, al dezvoltarii si progresului. Dar oare ne indreptam pe drumul cel bun ? Greu de spus si prea devreme pentru a ne putea pronunta. Timpul ne va raspunde cu siguranta", spune Loredana Gaspar, director Vektor Design. „Dupa perioada gri a blocurilor comuniste, dupa uniformizarea tuturor lucrurilor ce ne inconjurau, rabufnirea cromatica ar fi de inteles. Si totusi, totul are o limita. Sintem chiar asa de avizi dupa pigmenti? De ce oare majoritatea traim in spatii violente, inconjurate de culori crude, tari?

Sint constienta ca atitia ani chimicalele ne-au invadat incaperile dupa cumintenia bunului gust care era odinioara felul de a fi al taranilor. Unde este bunul simt care sta la baza tuturor lucrurilor ? Unde este eleganta, finetea, simplitatea si bunul gust de odinioara ? Pe vremuri culorile cuminti erau obtinute din elemente naturale si ca urmare in armonie cu natura. Albul cu care primeneau casele in fiecare primavara si toamna care aducea ritualic o cumintenie si o purificare a lumii cu propria culoare", a explicat Gaspar. Sigur ca acestea par lucruri invechite, tehnologia avansata, eficienta, si moda schimbind prioritatile si modul de a percepe lumea. Totusi nici lipsa culorii nu este o eventuala solutie, dar parca ceva a ajuns la saturatie si ne face sa indragim albul sau culorile cuminti mai mult decit oricind. In goana dupa extravaganta riscam sa devenim vulgari si din pacate este vorba despre o vulgaritate dusa la extrem. Zilnic putem observa in jurul nostrum o casa de un roz strident sau portocaliu,