O gi-kata (celebrul kimono alb din filmele de acţiune japoneze), o centură colorată, în funcţie de cât eşti de priceput, mănuşi, un baston. Echipat cu toate aceste accesorii, poţi să iei liniştit calea sălii de arte marţiale şi să îţi descarci nervii acumulaţi peste zi. „Forma de karate pe care o predau este destul de grea, iar oamenii cu multe responsabilităţi sunt cei mai indicaţi să o practice. Aceasta, datorită faptului că oamenii de acest tip sunt foar

O gi-kata (celebrul kimono alb din filmele de acţiune japoneze), o centură colorată, în funcţie de cât eşti de priceput, mănuşi, un baston. Echipat cu toate aceste accesorii, poţi să iei liniştit calea sălii de arte marţiale şi să îţi descarci nervii acumulaţi peste zi.

„Forma de karate pe care o predau este destul de grea, iar oamenii cu multe responsabilităţi sunt cei mai indicaţi să o practice. Aceasta, datorită faptului că oamenii de acest tip sunt foarte ambiţioşi, perseverenţi şi ţin la amănunte“, explică Marcela Roman, sensei (profesor sau antrenor, n.r.) în cadrul clubului A.G.K.R. (Asociaţia Goju Kai România). „Cei mai mulţi practicanţi de karate“ (liber şi competiţional) sunt premianţi, studenţi emeriţi, masteranzi şi doctoranzi, continuă Roman, iar cei care nu fac parte din această majoritate au o inteligenţă emoţională impresionantă.“ Ca în toate formele de arte marţiale, numele disciplinei trimite către o întreagă filozofie de viaţă. În acest caz e vorba de „forţă şi supleţe“. „Cel care vine pentru autoapărare învaţă să-şi coordoneze mişcările bazându-se pe forţa adversarului, cei care vin pentru performanţă învaţă autocontrolul, iar cei care vin să se relaxeze - şi care de fapt vin să se bată - învaţă să lupte pentru a nu lupta niciodată“, descrie Marcela Roman tehnica Goju.

Deşi aparţine tot sferei arte