Chiar dacă, din cauza crizei, tradiţiile nu se mai vând la fel de bine ca în anii trecuţi, meşteşugarii continuă să promoveze, peste graniţă, valorile moştenite din bătrâni. Păstrătorii tradiţiilor româneşti au transformat Oradea în capitala meşteşugarilor, cu ocazia celei de a optsprezecea ediţii a „Târgului meşterilor populari", desfăşurată în weekend în Parcul Nicolae Bălcescu.

Pázmán Ida face cea mai bună afacere şi, chiar dacă nu înregistrează profituri prea mari din cauza crizei, reuşeşte să trăiască decent din pasiunea sa pentru țesături și podoabe tradiționale. „Mai bine decât atât nu se poate: să faci ceea ce-ți place și să trăiești din asta. E cea mai mare afacere", crede artistul popular, prezent în weekend la „Târgul Meşterilor Populari". Orădeanca a învăţat secretele meseriei lucrând la un război care datează din 1886, moștenit de la stră-stră-bunica sa, din localitatea bihoreană Sălăcea. Articolele create de ea se vând ca pâinea caldă la târgurile de profil din Franţa. „Am participat recent la un târg internațional la Bayonne, în Franța. Au fost înnebuniți după șalurile mele. Dacă aveam o sută, le-ar fi cumpărat pe toate", își amintește Ida. Întrebată care este secretul meşteşurilor promovate de ea, orădeanca spune că acesta este răbdarea. „Totul e să ai răbdare şi să rezişti la ore în şir de muncă migăloasă", spune Ida, care este printre puținii artiști cu atestat de meșter popular în țesut manual tradițional. După cinci ani de încercări, în primăvara acestui an a reuşit să pună bazele unei școli de meșteșuguri la Oradea. „Am deja şapte elevi care învaţă tainele mărgelitului", spune Ida. În ceea ce priveşte ţesutul, Ida consideră că cel mai greu lucru în acest meșteșug este urzitul. „Pe vremuri, o singură femeie din sat știa să urzească și ea făcea acest lucru pentru toate țesătoarele", explică orădeanca.

Afacere dulce

Printre artiştii