Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat sâmbătă, la congresul Uniunii de la Miercurea Ciuc, că formaţiunea pe care o reprezintă vrea ca, pe lângă ştergerea sintagmei de stat naţional din noua Constituţie, legea fundamentală să recunoască minorităţile naţionale ca parte integrantă a statului şi să ofere posibilitatea acordării de autonomii.
Liderul Uniunii a vorbit şi despre recunoaşterea limbilor minorităţilor care limbi oficiale regionale, subliniind că UDMR nu mai doreşte să dea explicaţii pentru imnul sau steagul secuiesc, ci vrea ca drepturile minorităţilor să fie garantate de Constituţie.
'Noi vrem o Constituţie care, pe lângă ştergerea sintagmei de stat naţional, în sfârşit să recunoască minorităţile naţionale ca factori, parte integrantă a statului şi care să ofere posibilitatea autonomiilor. (...) Urgentăm şi am înaintat deja în Parlamentul ca, pe lângă limba română oficială, pe plan regional să fie recunoscute şi limbile minorităţilor Pentru mai puţin nu merită să luptăm, M-am săturat să dăm explicaţii legat de steagul secuiesc, imnul secuiesc sau imnul Ungariei. Nu vrem să dăm explicaţii, vrem o Constituţie care să ne recunoască drepturile', a spus Kelemen Hunor, potrivit traducerii oficiale, citată de Mediafax.
Acesta a făcut referire şi la proiectul de regionalizare a României, punctând că cele opt regiuni nu au reuşit să înlăture diferenţele dintre judeţele sărace şi bogate. Kelemen a mai precizat că Uniunea nu poate fi de acord ca 'sub pretextul regionalizării, majoritatea maghiară din Secuime, puterea maghiară în Partium să fie nimicită, dispersată', punctând că UDMR se află în faţa unui viitor greu, în care este şi mai greu în opoziţie, dar trebuie să-şi facă auzită vocea, voinţa.
Preşedintele UDMR a vorbit şi de dorinţa maghiarilor de obţinere a autonomiei, subliniind că Uniunea