Petrache Goiciu, una dintre cele mai teribile figuri ale aparatului represiv comunist, a „trudit“ din greu la Galaţi şi la Gherla, mutând maxilarele „duşmanilor poporului“ şi transformând în iad viaţa deţinuţilor.
„Goiciu Petre – colonel de Securitate, comandant al închisorii Gherla în 1957. Originar din Galaţi şi o vreme director al închisorii din localitate. Celebru în lumea deţinuţilor politici. (...) Una dintre figurile cele mai temute şi mai detestate în lumea închisorilor, căruia i s-a reţinut, lucru rar, şi figura: mătăhălos, cu buze mari, roşu la faţă, «un monstru complet lipsit de inteligenţă, incapabil să-şi închipuie că altul poate gândi diferit de el». (...) A ucis cu plăcerea aceea de neînţeles cu care nu ucid decât oamenii. A murit el însuşi pensionar şi plin de decoraţii.“
Am spicuit din pagina pe care Doina Jela a rezervat-o sinistrului personaj în cunoscutul său lexicon al torționarilor. În rest, în istoriografie nu se pot găsi foarte multe informații biografice despre Goiciu, în ciuda faptului că a jucat un rol important în sistemul represiv comunist și și-a creat o tristă faimă printre deținuții politici.
Arhiva fostului Comitet Central al PCR, depozitată la Arhivele Naționale ale României, ne oferă câteva date importante. Acolo s-a păstrat o scrisoare olografă, adresată lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi datată 12 septembrie 1959, a lui „Goiciu Sandu Petrache, de profesie muncitor CFR, actualmente pensionar MAI, (...) membru de partid din anul 1945 cu carnet nr. 232.550“. Prin această scrisoare, Goiciu îi cerea lui Gheorghiu-Dej o... decoraţie! Scrisoarea reflectă cât se poate de bine imaginea de sine pe care şi-au format-o torţionarii în anii petrecuţi în slujba Partidului şi, mai important, oferă date despre cariera sa.
Petrache Goiciu s-a născut la Galaţi, în 1 noiembrie 1905, tatăl său fiind m
