Dacă treci prin Câmpulung, opreşte-te şi la ctitoria lui Radu Negru Voievod! Fosta capitală a Ţării Româneşti e, în sine, un oraş istoric, iar argumente să-l vizitezi sunt destule. Mânăstirea Negru Vodă a cărei istorie n-a fost iertată de urgiile timpului, e unul dintre obiectivele turistice simbol ale oraşului.
Nici nu intri bine-n Câmpulung, dinspre Piteşti, că şi vezi turnul înalt de 32 de metri, cu marea cupola rotunjită, acoperită de aramă, lucind în bătaia soarelui, ce străjuieşte, parcă, deasupra celorlalte clădiri peste care s-au aşternut veacurile. Mânăstirea Negru Vodă este una dintre emblemele fostei capitale a Ţării Româneşti, vizitată, anual, de mii de turişti. Lăcaşul de cult ce poartă hramul Adormirii Maicii Domnului este cel mai important ansamblu monastic din Muscel.
Aici se păstrează cea mai veche lespede de mormânt a unui domnitor din România, Nicolae Alexandru Basarab (mort la 16 noiembrie 1364), unul din principalele documente care atestă calitatea de reşedinţă domnească a Câmpulungului.
Istoria lăcaşului de cult
Ctitorită în anul 1215, de către Radu Negru Voievod, mânăstirea a fost rezidită de două ori.
Pe peretele vestic, chiar deasupra uşii de intrare, se află o pisanie amplă, ce vorbeşte despre ctitorul lăcaşului, pomenind prin slovele încrustate în piatră despre zidirea, “dintr-un început”, de Radu Negru, la 1215, de Basarab I cel Mare, fiul lui Negru Vodă şi terminarea sa de către Nicolae Alexandru Basarab, înmormântat aici.
Actuala formă a mânăstirii este de fapt cea de-a treia construcţie. Primul care a refăcut din temelii lăcaşul de cult (1635-1638) a fost Matei Basarab, domnitorul care a transformat vechea biserică într-o obştejitie (mănăstire de călugări), folosind aceleaşi materiale de piatră cioplită. În aceeaşi perioadă a fost construit şi turnul clopotniţei, cu metereze, înalt de 35 de metri, ce f
