Pentru prima data de la caderea regimului Milosevici, guvernul sarb a exprimat, intr-un proiect de declaratie ce urmeaza sa fie votat in Parlament, vointa clara a Belgradului de a pastra provincia Pentru prima data de la caderea regimului Milosevici, guvernul sarb a exprimat, intr-un proiect de declaratie ce urmeaza sa fie votat in Parlament, vointa clara a Belgradului de a pastra provincia Kosovo in cadrul uniunii Serbia-Muntenegru. Apreciind ca misiunea ONU, care guverneaza provincia de la incheierea campaniei NATO impotriva Iugoslaviei, in 1999, nu a reusit sa instaureze democratia si nici sa inlature tensiunile, guvernul de la Belgrad, condus de Zoran Jivkovici, a anuntat ca doreste sa preia controlul in Kosovo, regiune considerata leaganul natiunii sarbe. Declaratia, care va starni cu siguranta proteste din partea albanezilor, majoritari in Kosovo, prevede ca provincia sa primeasca "autonomie substantiala", insa ca parte a Serbiei, si numai dupa ce statul de drept si toleranta etnica vor fi instaurate. "Eforturile oficialitatilor ONU de a pune bazele unei societati democratice si multietnice in Kosovo sunt nesatisfacatoare", sustine declaratia, afirmand totodata ca provincia este marcata de "acte teroriste frecvente, asasinate si o crestere dramatica a crimei organizate", in pofida prezentei militarilor din forta KFOR de mentinere a pacii. Oficialitatile de la Belgrad au condamnat atacurile indreptate impotriva minoritatilor din provincie, in special impotriva sarbilor. Aproximativ 240.000 de persoane au parasit provincia, de teama unor represalii ale populatiei albaneze, oprimata pe vremea lui Milosevici. Belgradul a cerut totodata ajutorul UNESCO pentru a proteja patrimoniul cultural sarbesc din provincie, dupa ce zeci de manastiri si biserici medievale au fost atacate de albanezii musulmani. Guvernul sarb a mai cerut ca anchetatorii ONU sa-i inculpe pe milit