Cu toţii credem că suntem stresaţi. Nu orice fel de stres este nociv, însă. Cele mai mari riscuri le au persoanele care se simt constant sub presiune: suprasolicitate, anxioase şi istovite.
„Hrăneşte“ celulele canceroase
O cercetare recentă a oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Wake Forest a arătat că stresul ar putea fi unul dintre factorii care „alimentează“ şi menţin în viaţă celulele canceroase, în ciuda administrării tratamentului oncologic. Studiul a fost realizat pe animale de laborator, care prezentau tumori canceroase şi cărora li se administrau medicamente anticancer. Acestea însă au devenit ineficiente în momentul în care animalelor le creştea nivelul de stres, la vederea unui prădător.
Potrivit cercetătorilor, adrenalina, al cărei nivel creşte sub influenţa stresului, neutralizează efectul medicamentul şi favorizează multiplicarea celulelor canceroase.
Micşorează creierul
De fapt, efectul concret al stresului persistent asupra creierului este de reducere a materiei cenuşii în zonele cerebrale care controlează emoţiile şi funcţiile fiziologice ale organismului. Oamenii de ştiinţă susţin că această conexiune ar putea explica de ce persoanele stresate dezvoltă, în timp, afecţiuni psihice, pe fondul modificărilor la nivelul materiei cenuşii.
Ne-ar putea afecta urmaşii
Efectele stresului asupra materialului genetic se pot transmite de la o generaţie la alta, arată oamenii de ştiinţă de la Universitatea Cambridge, citaţi de publicaţia „New Scientist“.
De asemenea, o altă cercetare publicată în „Molecular Psychiatry“ arată că nivelul crescut de stres la care sunt expuşi copiii victime ale violenţei în familie sau la şcoală le scurtează viaţa acestora. Mai exact, analizele asupra cromozomilor unor astfel de copii au demonstrat că stresul scurtează telomerii, terminaţiile cromozomiale, ceea ce sugerează o speran
