În lipsa banilor, reprezentanţii Finanţelor Publice cer instanţelor să respingă cererile de despăgubire formulate de victimele comunismului. Foştii deţinuţi vor să se plângă instanţelor europene.

Deţinuţii politici din România vor să meargă la CEDO pentru a obţine despăgubiri pentru suferinţele îndurate în timpul comunismului. Şi asta, pentru că, de un an, juriştii direcţiilor de finanţe încearcă să tergiverseze acordarea de despăgubiri, prin prelungirea proceselor aflate pe rolul instanţelor. Reprezentanţii Ligii Apărării Drepturilor Omului Cluj spun că cererile foştilor deţinuţi au şanse să fie admise, deoarece ei nu au fost despăgubiţi într-un termen rezonabil. „Pe undeva, este normal, mă aşteptam, pentru că torţionarii noştri ne spuneau, când eram în puşcărie, că dacă vor veni americanii să ne elibereze, tot ei vor fi cei care îi vor întâmpina, nu noi", mărturisea, înainte de a trece în eternitate, fostul deţinut politic Aurel Baghiu. De asemenea, o serie de martiri, precum Ion Gavrilă Ogoranu, au murit cu cazierul pătat. „În ochii Justiţiei din România, ei au rămas până la moarte tot nişte «bandiţi». Statul ar fi trebuit să cureţe cazierele foştilor deţinuţi politici fără nici un fel de proces", crede istoricul Lenard Horvath.

Lege adoptată la presiunile europenilor

După aproape 20 de ani de la Revoluţie, Parlamentul României a emis Legea 221/2009 referitoare la condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. „Legea 221 nu a fost dată la iniţiativa autorităţilor române, ci la presiunile şi condiţiile UE, România fiind ultima ţară din fostul bloc comunist care nu a avut măsuri reparatorii pentru foştii deţinuţi politici", a declarat Alin Gherga, avocat, care a reprezentat şi Casa Regală. Foştii deţinuţi politici s-au adresat instanţelor de judecată. Însă, la Arad, s-au trezit cu o opoziţie totală din par