Consultarea a stârnit proteste internaţionale şi a sporit tensiunile între Moscova şi Tbilisi Sud, a stârnit protestele vehemente ale comunităţii internaţionale şi mai ales ale Tbilisiului. Situaţia repetă cazul Transnistria. Consultarea, ale cărei rezultate nu vor fi recunoscute, reprezintă încă o demonstraţie de forţă şi o reafirmare a influenţei Moscovei în spaţiul ex-sovietic. Aceasta nu va face decât să escaladeze tensiunea deja existentă între Tbilisi şi Moscova.

Circa 55.000 de oseţi s-au prezentat ieri la urne pentru a vota în favoarea independenţei regiunii şi alipirea ei la Federaţia Rusă. Referendumul controversat pe plan internaţional, agreat şi susţinut însă de Moscova, s-a suprapus şi cu alegerile prezidenţiale, victoria revenindu-i, previzibil, actualului preşedinte, Eduard Kokoiti, om de afaceri fost comunist şi cunoscut promoscovit. În ajunul referendumului, Osetia a acuzat serviciile secrete de la Tbilisi că au încercat să-l asasineze pe preşedintele Kokoiti. Potrivit autorităţilor separatiste, un fost ministru de la ţhinvali a recunoscut la interogatoriul KGB oset că i s-ar fi oferit 7,5 milioane de dolari pentru a-l lichida pe Kokoiti.

Rusia alimentează butoiul cu pulbere din spaţiul ex-sovietic

Regiunea separatistă autoproclamată "republică sovietică" în 1990, decizie nerecunoscută de Georgia, se întinde pe o suprafaţă de doar 3.900 de kilometri pătraţi şi are maximum 70.000 de locuitori, ortodocşi şi vorbitori ai unei limbi apropiate de persană. Deşi insignifiantă ca mărime, regiunea situată pe malul estic al Mării Negre şi alipită de Lenin în 1922 Georgiei sovietice, a fost după implozia URSS un continuu focar de conflict în zonă, alături de alte trei regiuni separatiste din spaţiul ex-sovietic, Abhazia (Georgia), Transnistria (Republica Moldova) şi Nagorno Karabah (disputat de Armenia şi Azerbaidjan). "Referendumul de azi