BASARABIA, ACUM Internetul e devenit, in felul acesta (si fara s-o fi scontat, probabil) un test infailibil de obraz (ca gramatica & punctuatia sucombat-au demult, stimati profesori!). Mda, unde dai si unde... se comenteaza. M-am uitat nu demult (tic de auctore inca impenitent, recunosc!) pe articolul meu postat lunea trecuta in pagina web "Ziarului de Iasi" si... Dar stati asa, n-am de gind s-o dau clamoros pe O, tempora! O mores! Clamoros si, de altfel, absolut inutil (ridicolul se subintelege): ce rost, de buna seama, o avea, azi, in plina si efervescenta disolutie a reperelor, sa invoci codul bunelor maniere, gura lumii cu ale sale coercitii mai mult sau mai putin binecuvintate, spre a nu mai pomeni, pe motiv ca ne putem pravali in desuetudine, cele zece porunci?... Daca parasesti raftul si filele pentru un plonjon in apele cu octeti, refaci, esential (ecceaventura!), banalitatea de a descinde in strada, doar ca pe Net jegul e, nu stiu cum, mai compact, mai organizat, are o coerenta incomparabil mai sinistra, te stupefiaza mai abitir decit aievea. Diferenta, daca stam strimb si judecam drept, e de sistem si consistenta: colo mirlania e aleatorie, se manifesta sporadic, fara un program evident; ici are vehementa fatalitatii, aerul imperativ a ceea este predestinat, functioneaza impetuos si abundent... Fin si, deh, cam pervers Increatul (il dau cu majuscula, fiindca niciodata nu se stie...), daca a pus intr-un raport invers proportional (cu pricepere opozitiva, cum ar veni) progresul tehnologic si dejectiile noastre instinctuale; tasatele galese, pe de o parte, si fiara cu tastatura & canini, pe de alta!... Sigur ca discutia e mai veche: libertatea de expresie si limitele ei de urbanitate, alfabetul si morala. Sigla sau pseudonimul cu care iti drapezi identitatea "postind" te incearca din greu tocmai pe unde mojicia - funciara ca si nobletea, sa ne intelegem - poat