Este foarte posibil ca si in acest domeniu lucrurile sa scape usor de sub control, in masura in care sub masca "utilitatii" se ascund provocari pe care cercetatori curiosi cauta sa le elucideze; nu ar fi prima data cind panta lunecoasa spre abuz ar fi mult prea usor coborita. Himera are origini stravechi, in mitologia greaca fiind descrisa ca o aratare monstruoasa, alcatuita din mai multe parti animale. In celebra "Iliada", Homer vorbeste despre o creatura non-umana, avind cap de leu, coada de sarpe, la mijloc trunchi de capra, care scotea flacari. Motivul himerei a fost reluat apoi de Hesiod, dar nu apare numai in literatura, ci si in arta, primele vase pictate apartinind, se pare, corintienilor, plasarea istorica fiind controversata (670 iChr.). Actualmente, himera reprezinta un hibrid, avind parti umane si parti animale. De ce avem nevoie de himere? Cercetatorii sustin ca, atit timp cit un animal seamana mai mult cu omul, sint intrunite premisele unei reusite stiintifice, intrucit modelul de studiu este cu atit mai bun pentru testarea medicamentelor. De asemenea, exista posibilitatea crearii unei surse de organe pentru transplant, iar studiul dezvoltarii celulelor umane si al interactiunilor lor intr-o creatura vie poate duce la descoperirea de noi metode terapeutice. Astfel de himere s-au creat in scop de cercetare. De exemplu, in 2003, cercetatorii chinezi de la Shanghai Second Medical University au imperecheat celule umane cu cele de iepure, iar embrionii rezultati au fost raportati drept primele himere om-animal create cu succes. Acesti embrioni au fost lasati sa se dezvolte in laborator pret de citeva zile, ulterior au fost distrusi, recoltindu-se celulele stem. Ulterior, in 2004, la Clinica Mayo din Minnesota au fost creati porci prin al caror corp circula singe uman. Un alt proiect al Universitatii California ar fi crearea de porci avind creier uman. Irv We