Oricit de mica ar fi o urma lasata de infractor la locul faptei, ea conduce in final la descoperirea autorului. Un criminal a fost prins pentru ca a lasat un fragment de amprenta pe portofelul victimei. Un hot a fost identificat intrucit i s-au gasit urmele degetelor pe un bec. Peste 225 de expertize criminalistice s-au efectuat la IPJ Braila in anul 2000: comparatii de amprente, expertize grafoscopice, balistice si traseologice Pentru a-i prinde pe indivizii care au incalcat legea, politistii folosesc metode extrem de complexe care reprezinta fata nevazuta a muncii acestora. La sectorul "mister" se incadreaza si expertizele criminalistice care duc indeobste la depistarea adevaratilor infractori. Ce inseamna de fapt aceste expertize si cum se identifica raufacatorii pornind de la un fragment de amprenta digitala, un simplu ciob de sticla sau alte elemente, nici nu-i trece prin minte unui cetatean de rind. Oricit de smecher si de precaut ar fi infractorul, el lasa la locul faptei niscaiva urme pe care ofiterul criminalist le ridica si le duce in laborator. Acolo urmeaza o activitate migaloasa, bazata pe munca "cu capul" a dactiloscopului - politistul care "citeste" urmele prelevate din cimpul infractional. Dupa ce compara mii sau chiar zeci de mii de amprente si face sumedenie de calcule si conexiuni, echipa de criminalisti, cu creierii incinsi spune: "X" este infractorul. Apoi raufacatorul este luat in primire de ofiterii judiciaristi care au misiunea sa administreze probele care sa-l incrimineze definitiv. Deci, mai devreme sau mai tirziu, faptasul ajunge acolo unde-i este locul, adica dupa gratii. Aspectele sus-amintite reprezinta partea tehnica a meseriei de politist, iar datele obtinute de la locul unde a fost savirsita infractiunea fac obiectul unor cercetari amanuntite. Notiunea de "criminalistica" a fost uzitata pentru prima data de catre judecatorul de instru