În jur de 85% din populaţia Bucureştiului este afectată de poluarea fonică şi, deşi există de trei ani o strategie pentru combaterea acesteia, autorităţile nu o aplică.
Cele mai afectate zone sunt Bulevardul Magheru, zona Olteniţei, Bulevardul Ferdinand, iar cele mai liniştite sunt cartierele Primăverii şi Drumul Taberei.
În urmă cu trei ani, Primăria Capitalei a plătit 1,5 milioane de euro firmei Enviro Consult pentru a măsura nivelul zgomotul în tot Bucureştiul şi a întocmi un plan de combatere a poluării fonice. Specialiştii s-au pus pe treabă şi a rezultat că Bucureştiul este oraşul fruntaş în rândul celor mai zgomotoase urbe. „Din păcate, locuitorii din marile aglomerări urbane nu sunt sensibilizaţi asupra pericolelor pe care le prezintă poluarea fonică pentru sănătate şi calitatea vieţii. Zgomotul accentuează problemele cardiace, creează strări de nelinişte şi agresivitate, insomnii”, a declarat Bogdan Lazarovici, directorul executiv al Enviro Consult.
Măsuri propuse şi uitate
Principala sursă a poluării, au constatat experţii, este stilul agresiv de condus al bucureştenilor şi săpăturile pe străzile Capitalei. S-a întocmit atunci o strategie anti-zgomot care avea pasaje identice cu cea a Londrei şi care trebuia aplicată de autorităţi în cinci ani. Edilii au promis atunci că vor organiza cursuri pentru ca şoferii să conducă mai silenţios, fără frâne bruşte şi demaraj în trombă, că va percepe „taxa de aglomerare” de cinci lei pentru maşinile care tranzitează centrul Capitalei, că va pava drumurile cu asfalt fonoabsorbant pentru a reduce zgomotul creat de trafic. De asemenea, RATB-ul trebuia să introducă autobuze silenţioase care urmau să circule pe culoare unice ca să nu mai fie nevoie să „frâneze brusc sau să schimbe vitezele atât de des”. Totodată zborurile de noaptea tebuiau interzise, la fel şi raidurile motocicliştilor sau a
