Pe 29 octombrie 1959, in primul numar al revistei "Pilote", se nasteau hatrul Asterix si mereu insatiabilul Obelix. Doi eroi care, in cincizeci de ani de existenta, au sarit din paginile revistelor in albume, apoi in pelicula cinematografica (atat filme propriu-zise cat si desene animate) si, de acolo, direct in eternitate. In aceasta jumatate de veac s-au vandut 325 de milioane de albume cu pataniile lor, iar delicioasele lor povesti de papa (in principal mistreti) si sfada (mai ales intre bravii gali din Armorique) au fost traduse in 107 limbi. Inclusiv latina si esperanto!
Daca aveti ocazia sa treceti prin Cartierul latin si sa patrundeti in librariile Gibert sau in vreunul dintre numeroasele anticariate care impanzesc zona, puteti constata ca, in superabundentele sectoare de benzi desenate, pentru care, pe malurile Senei, s-a dezvoltat o pasiune aproape obsesiva, exista intotdeauna un raion numit, simplu, "Les incontournables". Iar primii dintre Inconturnabili (alaturi de Lucky Luke si Tintin) sunt desigur, Asterix si marele sau prieten, Obelix.
Drumul lor triumfal spre inimile cititorilor din intreaga lume a cunoscut insa si niste sincope. Prima, cea mai dramatica, a fost moartea lui René Goscinny (in 1977, la 51 de ani), scenaristul de geniu care i-a inventat pe cei doi veseli companioni. Dupa cativa ani de ezitari si sterile tribulatii, celalalt "tatic" al lui Asterix, desenatorul Albert Uderzo, se hotaraste sa continue aventura de unul singur si alcatuieste scenariul si desenele primului album fara Goscinny: "Le grand fosse" - 1980). Mitul lui Asterix isi continua drumul, pret de inca 10 albume. Penultimul a deconcertat publicul, pentru ca ideile scenaristice ale lui Uderzo n-au izbutit sa se ridice la inaltimea talentului sau de desenator. Volumul (al 33-lea din seria Asterix), intitulat "Le ciel lui tombe sur la tete", este o incursiune, cam
