Sfânta Parascheva este una dintre marile sărbători ale lunii octombrie, eveniment ce marchează, în calendarul pastoral, începerea pregătirilor pentru iernat. În acelaşi timp, prin tradiţie, de acum înainte se pot deschide marile târguri la care vin ciobanii pentru a vinde cele mai de soi produse ale stânii. Gospodarii au grijă să nu muncească în ziua Sfintei Parascheva, ca să se facă recoltele pe câmp şi în anul ce vine.

TRECERE CĂTRE IARNĂ

Cei mai pricepuţi cercetează cum este vremea pentru a afla cum va arăta timpul în cursul anului. Dacă nu plouă până la 14 octombrie este semn că iarna va veni foarte repede, aducând vijelii şi îngheţ. Aşa cum va fi vremea de Sfânta Parascheva aşa va ţine până la Sfântul Dumitru (26 octombrie). "Ciobanii, dimineaţa, caută să vadă cum s-au culcat oile: dacă stau grămadă, iarna va fi grea; dacă stau împrăştiate, va fi uşoară." (A. Fochi - " Datini şi eresuri populare de la sfârşitul secolului al XIX-lea") Pentru că data de 14 octombrie reprezintă şi momentul trecerii către iarnă, oamenii nu mai pleacă la drum lung (căruţele se pun la adăpost şi se pregătesc săniile, "întorc carul cu proţapul în fundul ogrăzii", pentru că prima ninsoare urmează să cadă curând), ci stau pe lângă case adunând toate cele necesare pentru trecerea cu bine până la primăvară.

SFÂNTA VINERI

Sfânta Parascheva este asemănată de foarte multe ori cu Sfânta Vineri din poveşti. Este reprezentată ca o femeie bătrână, adusă de şale, cu părul alb şi cu faţa zbârcită de câţi ani au trecut. Foarte evlavioasă şi bună la suflet, ea este cinstită mai ales de femei pentru că le ajută în tot ceea ce întreprind. Aşa se face că ele împart fructe, cel mai adesea prune care, odată înşirate pe beţişoare, vor fi păstrate pentru a fi folosite la tămăduirea unor boli, precum ar fi cele dentare. Şi tot din prune se pot face prăjituri, gălu