Doljenii din Desa păstrează din bătrâni obiceiul horelor de pomană, iar mâine localnicii din Ohaba poposesc la biserică, pentru Slobozirea păresimilor.

Au luat lumina Învierii, s-au aşezat la masă alături de cei dragi, şi-au primit rudele cu bucate alese, au lăsat cântecul popular să le umple inimile de bucurie, iar astăzi şi-au amintit de cei care s-au stins, de tinerii plecaţi dincolo nenuntiţi. Cu „braduri“ împodobite şi coşuri pline cu pomeni, doljenii din Desa împart pentru sufletul celor ce s-au stins când abia dădeau piept cu viaţa. Astăzi ei joacă vestita hora de pomană, obieci de care se ţin şi localnicii din Gângiova, dar şi cei din Giubega, ce ţin obiceiul în a treia zi de Paşti.

Pentru melineşteni, ultima zi a sărbătorilor pascale este cea în care aşezaă mese în curţile bisericilor, încărcat cu ouă roşii, cozonaci, friptură, vin, dar şi colaci, aprind lumânări şi după ce toate sunt sfinţite de preot le deau de pomană. Acest obicei este parte dintr-un ritual care începe în prima zi a Postului Paştelui, când oamenii aduc la biserică pomelnice în care trec vii şi morţii. Sâmbătă de sâmbătă ele sunt citite de preoţi, punctul final, cunoscut sub numele de Slobozirea păresimilor, fiind a treia zi de Paşti. Pomelnicul va fi citit ultima dată, iar după ce bucatele vor fi tămâiate şi memoria morţilor cinstită, oamenii vor aduce mulţumire că sunt sănătoşi şi pot duce mai departe tradiţia.