UDMR respinge forma avansată 8 regiuni , deşi în comunităţile mari sau mici maghiarii nu-şi vor pierde drepturile dobândite (utilizarea limbii în şcoli, administraţie). Ce e agendă electorală şi ce e agendă a cetăţenilor maghiari?
Maghiarii din România aspiră la un tratament şi la un statut în tradiţia morală şi legală a Declaraţiei de Alba Iulia, care le garanta autonomia culturală şi, într-o măsură, autoguvernarea. Pentru ei, acesta este contractul istoric cu România şi baza loialităţii lor faţă de statul român. Este periculoasă denunţarea unilaterală a acestui angajament, fie din partea guvernelor româneşti, fie din partea comunităţii maghiare. Comunitatea maghiară din Transilvania are o istorie de 1000 de ani în politica, economia, cultura şi devenirea acestei provincii, iar acest rol pare tot mai des ignorat, negat sau banalizat. Accentele antimaghiare care au însoţit dezbaterea Legii educaţiei sau, mai recent, a regionalizării, au mâhnit profund această comunitate, care se vede culpabilizată, marginalizată, atacată. Ca urmare, instrumentele lor de luptă politică riscă să se radicalizeze, aşa cum s-a întâmplat şi în alte state europene, când guvernele naţionale au tratat superficial revendicările minoritare colective. În sânul comunităţii maghiare capătă mai multă legitimitate acele voci care au atras mereu atenţia asupra duplicităţii statului român, care au prevestit continuarea disimulată a asimilării forţate din perioada ceauşistă. Toate acestea pe fondul unei propensiuni exagerate pentru compromis a liderilor UDMR, percepuţi tot mai frecvent ca exponenţi ai unei elite egoiste, ruptă de problemele şi aspiraţiile comunităţii, ocupată exclusiv cu consolidarea bunăstării personale, parte a sistemului corupt al politicii româneşti. Negarea perpetuă a existenţei Ţinutului Secuiesc este o prostie, dar şi o provocare. Cum ar reacţiona oşenii sau olten