Carti Cit eram mic, aproape ca nu aveam deloc carti acasa. Tot ce-mi amintesc este un volum de basme de-al fratilor Grimm. Cind cele doua surori ale mele au ajuns la liceu si ne intilneam in vacanta, veneau acasa cu o groaza de romane de dragoste, politiste ("Jerry-Cotton"-uri), westernuri, asa-numitele Arztromane(din mediul medical), Heimatromane(din mediul rural) etc., ce mai: literatura ieftina de consum, din "putredul" Occident. Am citit nenumarate romane de acest tip, pina mi s-a aplecat de ele. Noroc ca din clasa a VI-a devenisem de-al casei la preotul protestant din sat (unul din fiii sai era coleg de clasa cu mine), iar de la el am putut imprumuta primele carti adevarate, de exemplu un Robinson Crusoe tiparit in alfabet gotic. Apoi, in vremea liceului, am devenit un obisnuit nu numai al anticariatului, ci si al punctului de achizitionare a cartilor pentru anticariatul din Sibiu: am cumparat nenumarate volume, pe cele bune le pastram, pe celelalte le revindeam. Oricum, in limba germana se gaseau foarte multe carti bune la anticariat, de vreme ce mereu se "repatria" cite o familie in Germania. Dar nu numai la anticariat se gaseau carti bune in limba germana: in orase precum Sibiu, Brasov, Sighisoara, Timisoara, in orase cu minoritate germana, librariile aveau foarte multe carti din RDG si - aveam sa aflu inca pe vremea aceea de la un redegist cu care am corespondat o vreme - multe din cartile bune scoase de "poporul prieten" se gaseau in Romania, dar nu se gaseau la ei! Motivul? E simplu: comunistii est-germani au vrut, pe de o parte, sa se laude cu faptul ca publica si ei literatura occidentala buna (inclusiv autori vest-germani), dar au facut-o indeobste in tiraje mici, din care o parte apoi mai ajungea si in Romania! Cafea La mine acasa nu se obisnuia sa se bea cafea. Abia ajuns la oras am "invatat" sa beau cafea. Si cum, incepind din 1981, chiar nu se mai g