La creștini, postul înseamnă, pe lângă rugăciune și abstinența sexuală și o constrângere alimentară. La unele culte creștine mai ușoară, la altele, ca cel ortodox, mai autoritară. În timpul principalelor „posturi”, de Paști sau Crăciun, ortodocșii români obișnuiesc să mănânce produse vegetale, cu „dezlegări” speciale la pește, în zile considerate deosebite de către BOR. La musulmani, postul are și el privațiunile sale culinare. Atât doar că aceștia pot mânca și bea orice, fără alcool, evident. Dar numai între apusul și răsăritul soarelui.
Isam Mirgahni și-a început aventura cu agregatul de întins aluat din dreapta cuptorului unde coace Sfiha și Lahmacum
În cârciumoara lui Isam mănânci și bei cât dorești. La sfârșit spui cât ai comandat. Nimeni nu-ți ține socoteala. E pe încredere!
Sursa: Răzvan Vălcăneanțu
Ce mănâncă arabii în postul Ramadanului care durează o lună şi se termină cu o sărbătoare de trei zile, ca la noi, de Crăciun şi căreia turcii îi zic Bayram, iar arabii Eid Ul Fitr? Dacă întrebi ce mâncare cu specific musulman cunosc, majoritatea românilor răspund: şaorma! În fapt, bucătăria arăbească, specifică tuturor musulmanilor este mult mai variată decât a cea a întregii Europe. Specialităţile lor se întind de pe malul Africii de vest, prin aproape toată Asia până, departe, în Indonezia! La noi, restaurantele 100% tradiţional arăbeşti poţi să le numeri pe degete.
Kebe Naie, Baba Ganoush şi Sfiha
Isam Mirgahni, un negru sudanez de 47 de ani, la bază inginer mecanic în Khartoum, s-a pripăşit în Bucureşti, în 1999. De trei ani e român cu acte în regulă. Şi-a dechis o cârciumioară modestă, cu specific musulman, pe o străduţă paralelă cu Calea Moşilor. Nici firmă nu şi-a pus, dar "GEDO" a devenit repede cunoscută. Mai întâi în rândul coreligionarilor, apoi printre românii amatori de mâncăruri exotice. M
