Aderarea la zona euro presupune o “carantină” de doi ani

Nivelul ridicat al deficitului bugetar şi volatilitatea cursului de schimb îndepărtează România de obiectivul trecerii la moneda europeană în 2014, însă deocamdată analiştii nu prevăd derapaje importante de la acest termen.

„Ne menţinem estimarea privind adoptarea euro în 2015. România s-a depărtat însă de la procesul de convergenţă, comparativ cu luna august a anului trecut, când am formulat estimarea privind intrarea în zona euro în 2015, având în vedere că deficitul fiscal s-a adâncit probabil la circa 5% din PIB în 2008, peste pragul de referinţă de 3%, iar leul a devenit mai instabil. Stabilitatea monedei naţionale, a preţurilor şi criteriul privind dobânzile ar putea fi principalele bariere în calea adoptării euro de către România, în pofida derapajului fiscal din 2008. Dar 2015 este un termen destul de depărtat pentru a fi plauzibil, în cazul în care angajamentele oficiale sunt destul de puternice“, a declarat Andrew Colquhoun, director în cadrul Fitch Ratings, citat de Mediafax.

Întârzierea până în 2015 este preconizată şi de Michael Loufir, şeful departamentului de cercetare a pieţelor emergente din National Bank of Greece, acesta notând că şi deficitul bugetar ar putea fi un factor de întârziere a adoptării euro. „Deficitul fiscal s-a plasat sub pragul de la Maastricht, de 3% din PIB, de la începutul acestei decade până în 2007. A depăşit însă acest nivel în 2008, în condiţiile alegerilor generale din luna noiembrie „, a spus Loufir.

Mai optimist este Kenneth Orchard, vicepreşedinte al Moody’s Investors Service, care susţine că obiectivul adoptării euro în 2014 ar putea fi totuşi îndeplinit. Acesta avertizează însă că, având în vedere volatilitatea pieţelor şi schimbările care au loc în prezent în economie, termenul ar putea fi ratat.

Pentru ca un stat să poate ader