Viitorul şef al Băncii Centrale Europene dă o gură de oxigen pieţelor, sugerând că instituţia a cărei conducere o va prelua, va continua să achiziţioneze obligaţiuni suverane emise de statele cu probleme.

Potrivit declaraţiilor făcute într-un limbaj oficial specific BCE, preluate şi “decriptate” de agenţia de presă Reuters, Mario Draghi s-a arătat “hotărât să prevină, prin orice măsuri neconvenţionale eventualele disfuncţionalităţi în pieţele monetare şi financiare, care ar putea îngreuna circulaţia fluxururilor de capital”. Draghi, care va urma lui Jean-Claude Trichet la conducerea BCE a precizat însă că orice măsuri vor fi luate, ele vor avea doar un caracter temporar. Dar declaraţiile acestuia readuc în discuţie mai vechiul conflict din interiorul instituţiei, care s-a soldat până acum cu demisia a doi dintre reprezentanţii Băncii Centrale a Germaniei (Bundesbank) din structurile de conducere ale BCE.

Declaraţiile acestuia vin într-un moment în care un rezultat favorabil al întâlnirii liderilor europeni, este tot mai puţin probabil. Până acum există doar un consens cu privire la suma care ar trebui injectată într-o primă fază în sistemul bancar european pentru a rezista unui eventual faliment al Greciei. Injecţia de capital ar trebui să fie astfel de circa 110 miliarde de euro, dat dincolo de aceasta nu există nici o informaţie cu privire la celelalte puncte ale planului. Incertitudinile cu privire la planul de majorare a capitalului Fondului European de Stabilitate Financiară până la nivelul de 440 de miliarde de euro, rămân în continuare la fel de mari.