Automobilele de mari dimensiuni pierd teren în favoarea celor de oraş, costurile reduse fiind principala atracţie. Fabricanţii nu stau cu mâinile în sân, introducând în ofertă motorizări cu trei cilindri. Românii se reorientează către maşini de dimensiuni reduse, cu motor mic, pentru că preţul de achiziţie, dar şi taxele şi impozitele plătite la stat sunt mult mai mici.
Maşinile de clasă mică au câştigat, cel puţin pe moment, bătălia cu limuzinele sau cu giganticele SUV-uri. În perioade de criză, consumul mic şi utilitatea autoturismului în oraş îi fac pe tot mai mulţi români să-şi calce pe orgoliul de a avea cât mai mulţi cai-putere sub capotă. Dacă în primele şase luni din 2008 autoturismele din clasa mică (A) deţineau o cotă de 3,67% din piaţă, anul trecut valoarea a ajuns până la 5%. În primele şase luni ale acestui an, cota acestor modele a depăşit 6%.
Avantaje şi dezavantaje
Cele mai mici maşini comercializate sunt echipate, în proporţie covârşitoare, cu motoare la fel de mici, alimentate cu benzină. Astfel, primele trei modele din clasamentul vânzărilor clasei A, Hyundai i10, Fiat Panda şi Chevrolet Spark, au fost echipate, cu precădere, cu cele mai mici motoare din ofertă, propulsoare de 0,8 până la 1,2 litri. Chiar şi în clasele B şi C, aflate în regres, motorizările preferate sunt tot cele pe benzină.
Propulsoarele cu trei cilindri prezintă numeroase avantaje, printre care consumul de carburant redus, scăderea masei şi cheltuieli de producţie mai mici. Există, însă, şi dezavantaje: zgomotul şi vibraţiile produse în timpul utilizării. Un model de oraş celebru este Smart, în primul rând prin dimensiunile demne de o motociletă, dar şi prin cea mai mică motorizare de pe piaţa auto.
Motorul cu trei cilindri de la Smart are doar 800 de centimetri cubi şi 54 de cai-putere. Deşi e greu de crezut, nu acesta este ce