În România, sărăcia împletită cu un handicap poate paraliza o familie atât din punct de vedere financiar cât şi social. A asigura o îngrijire de calitate pentru copii şi persoane cu handicap poate fi o loterie, în contextul în care ţara se luptă să scape de tarele moştenite de la vechiul regim, notează un articol scris în cadrul "International Development Journalism Competition", lansată de cotidianul britanic The Guardian, potrivit Agerpres.
Serviciile medicale au sărăcit, străduindu-se să facă faţă adesea cu un personal subcalificat. În pofida unei îmbunătăţiri majore a condiţiilor în ultimii 20 de ani, locuitorii din România încă mai au atitudini înrădăcinate şi o poziţie de discriminare faţă de persoanele cu handicap şi diferite, potrivit articolului menţionat.
Guvernul a încercat să remedieze problema, punând în aplicare legi pentru a-i ajuta pe cei cu dizabilităţi şi familiile lor, dar, în realitate, finanţarea este încă inadecvată iar percepţia publică este că banii pentru îngrijire ar trebui direcţionaţi spre cei care pot aduce o contribuţie pozitivă pentru societate, mai degrabă decât pentru a ameliora nivelul de trai pentru toţi. Adesea angajatorii români preferă să plătească penalităţile legii, mai degrabă decât să angajeze persoane cu handicap, relevă articolul.
Ţara este focalizată pe îmbunătăţirea nivelului de trai, în contextul în care privaţiunile materiale ale românilor din cauza sărăciei încă se ridică la 85% în comparaţie cu 26% în Marea Britanie (Eurostats). Guvernul este îngrijorat, de asemenea, privind percepţia în plan internaţional asupra ţării, după căderea comunismului în 1989, şi descoperirea de către mass-media a copiilor abandonaţi şi cu handicap din instituţiile sărace.
După aderarea la UE, în 2007, România a constatat că este ţara membră cu procentajul cel mai mare de copii care trăiesc în să