Numărul persoanelor care spun că reprezentanţii acestei etnii ar trebui să se numească „ţigani“ a crescut odată cu mediatizarea unor infracţiuni cu autori din rândul rromilor. Motivul principal pentru care unele voci cer folosirea termenului de „ţigan“ este disocierea acestei minorităţi de numele ţării în care unii dintre ei trăiesc, România.

Marin Gheorghe are 24 de ani, locuieşte în Bolintin Deal, este însurat şi are o fetiţă. Mai demult a adunat fier vechi, apoi a învăţat şi zidărie. Face orice, iar când nu găseşte o „lucrare", îi ajută pe oameni în gospodărie, prestaţie pentru care primeşte bani, puţini, sau produse.

Citiţi şi:

Dosar "Adevărul": Marea ţiganiadă a fondurilor pentru rromi

Jandarmeria franceză dezminte ca ar avea un dosar etnic pentru ţiganii

„Adevărul" l-a întrebat ce este: ţigan sau rrom? „Rrom, rrom, rrom! Aşa se zice şi la televizor. Nu mai se zice «ţigan»! E ca şi cum tu mi-ai spune «Băi, ţigane, ce mai faci?», iar eu ţi-aş spune «Băi, române, ce mai faci?» Nu sună frumos. Când zici, băi, «rromule... », e altceva".

Nu-l interesează că francezii spun „gitan", maghiarii - „cigány", iar englezii - „gypsy", pentru el a trecut perioada în care era „ţigan". Acum e „rrom".

Dilema pe care o supunem astăzi dezbaterii se referă strict la termenii „ţigan" şi „rrom". Cei care militează pentru folosirea cuvântului „ţigan" se gândesc că denumirea a fost folosită în trecut şi că ar trebui păstrată. Termenul „rrom", pe de altă parte, are legătură cu limba pe care o vorbesc aceşti etnici, „rromani", şi prin introducerea lui în documentele oficiale s-a dorit ruperea de trecutul care amintea de robie.

Capcana rasismului

Argumentul că rromii nu trebuie asociaţi cu România pentru că „ne fac de râs în lume" nu prea stă în picioare, pentru că nu acesta e fondul problemei. Mai mult, o asemenea reacţie este pe