Pe termen mediu si lung, Iasul va avea degeaba aeroport modern, pentru ca va pierde fluxurile de zboruri - prin urmare, de capital - in favoarea judetelor mai harnice. Dupa mai bine de zece ani in care discutiile privind modernizarea aeroportului au privit exclusiv schimburile de terenuri, inevitabilul s-a produs. Odata cu rezolvarea problemelor juridice - mai ramine de darimat "doar" o biserica -, sefii Consiliului Judetean au descoperit un fapt uimitor: un aeroport se construieste cu bani. Solutiile de finantare avansate pina acum - dezbaterile dureaza doar de trei-patru luni, noi variante cu siguranta vor mai aparea - sint trei la numar. Prima propunere, un parteneriat public-privat, a fost vehiculata de Constantin Simirad prin primavara. La momentul actual, pare varianta cel mai putin probabila, asta dupa ce citiva potentiali investitori straini nu s-au lasat convinsi de profitabilitatea snoavelor lui Simirad. A doua propunere, despre care seful CJ a aflat din presa, se refera la accesarea unor fonduri europene. Varianta are citeva inconveniente majore: pare tardiva, suma alocata este limitata la 40 de milioane de euro, iar regulile privind investitiile ulterioare in modernizare sint restrictive. Simirad forteaza totusi aceasta varianta, in fapt o cirpeala, in detrimentul celei de-a treia solutii: un imprumut bancar. Discutiile in jurul aeroportului din Iasi pleaca de la o premisa falsa. Se spune cam asa: "Iasul are nevoie de un aeroport modern". Total eronat. Corect ar fi "Iasul are nevoie acum de un aeroport modern", unde "acum" inseamna maximum trei-patru ani. Pe termen mediu si lung, Iasul va avea degeaba aeroport modern, pentru ca va pierde fluxurile de zboruri - prin urmare, de capital - in favoarea judetelor mai harnice. La fel ca in cazul Centrului Expozitional Moldova, realizat tot din fonduri europene, CJ n-ar face decit sa-si adauge un mausoleu scump i