Procentul spatiilor moderne de locuit este neglijabil in Bucuresti, in vreme ce in Praga nivelul acestora este de aproximativ 12% din totalul locuintelor, potrivit unui raport al Erste Bank. In Varsovia, nivelul spatiilor moderne de locuit este relativ bun, proportia acestora fiind relativ redusa in Sofia si Budapesta.
Potrivit analistilor Erste Bank, in Bucuresti, cererea potentiala de noi spatii de locuit este, pe termen scurt, de 3,3 milioane de metri patrati, adica aproximativ 41.000 de blocuri.
In ceea ce priveste spatiile moderne de birouri, tarile din Europa Centrala si de Sud-Est sunt mult in urma statelor din Europa de vest. Chiar si media celor mai dezvoltate orase, din acest punct de vedere, Praga si Varsovia, se situeaza la mai putin de 60% din nivelul statelor occidentale.
In cazul celorlalte capitale din zona, spatiile moderne de birouri se situeaza intre 5% si 25% din nivelul statelor occidentale, valori mai ridicate inregistrandu-se in Zagreb si Budapesta, in vreme ce spatiile moderne de birouri sunt neglijabile in Belgrad si Kiev.
“Nu ne asteptam ca situatia sa se schimbe dramatic pana in 2008, in ciuda evolutiei accelerate. Doar Bucurestiul ar putea atinge nivelul din Zagreb si Budapesta, insa intreaga regiune se va situa sub media Europei de Vest”, se arata in raport.
In ultimele trei luni, ponderea spatiilor de birouri neocupate a scazut substantial in Praga si Varsovia, in vreme ce in Bucuresti, Kiev si Moscova nu exista spatii neocupate. In aceste locatii, cea mai mare parte a spatiilor de birouri sunt inchiriate inainte de a fi finalizate.
In cazul Belgradului si al Zagrebului, procentul spatiilor de birouri neocupate este destul de mare, in special datorita dezvoltarii unor proiecte de mare amploare.
Procentul spatiilor moderne de locuit este neglijabil in Bucuresti, i
