Orientarea către exterior, către "în afară" este caracteristică omului modern. Acesta pare însă un copil teribil care priveşte numai dincolo de gard. "Acest lucru îi ştirbeşte din vigilenţa de a observa ce este înăuntru", explică Adrian Stoica, psihoterapeut analist şi psiholog clinician.

Atunci când omul modern doreşte să observe ce este înăuntru, dă semne de stângăcie, chiar de naivitate. Câţi dintre noi ştim că purtăm în noi, din timpuri străvechi, un set de instincte şi arhetipuri care ne direcţionează comportamentul şi existenţa? "De circa 100.000 de ani, fondul nostru genetic nu s-a schimbat semnificativ, şi asta nu pentru că a apărut o stagnare, ci pentru că aici schimbările se produc extrem de lent, raportat la modul nostru de a percepe schimbările. Putem trage concluzia că arhetipurile care ne călăuzesc în viaţă sunt aceleaşi de multă vreme. Mediul în care trăim acum este unul pentru care nu am fost «proiectaţi», am putea spune", subliniază Adrian Stoica. "Desigur, modul actual de viaţă nu ne pare nici pe departe neprielnic, dar câţi dintre noi am fi gata să ne întoarcem în peşteri şi triburi?!?"

Creierul din vechime pare a ne fi suficient şi astăzi. Singura diferenţă este că acum ne bazăm aproape în exclusivitate pe creier. Concluzia este că ceea ce ne apare acum ca progres al omului este de fapt progres al civilizaţiei, nicidecum al resurselor native ale omului. Adrian Stoica spune că "în afară de creier omul mai abuzează, comparativ cu oricare alt animal, de o dotare: sexul". O eroare frecventă în ce priveşte percepţia şi înţelegerea naturii umane este aceea că definim sexualitatea nostră ca activitate reproducătoare, şi atât.

ÎNTOARCEREA. Lucrurile sunt diferite. Majoritatea animalelor au perioade şi momente bine determinate pentru împerechere. "Se pare că omul a deturnat sexul de la o activitate exclusiv reproducătoare către o activita