Înainte de criză, capitalul străin a alimentat cheltuielile de consum şi a condus la un boom al investiţiilor. Criza globală a creditelor a redus finanţarea, iar leul s-a depreciat cu peste de 15 la sută în raport cu euro. Când a lovit criza, guvernul României a apelat la comunitatea internaţională pentru asistenţă şi a primit un împrumut de 12,9 miliarde euro din partea FMI, în martie 2009, ca parte a unui pachet coordonat de sprijin financiar de 20 miliarde de euro. De atunci, rezervele au crescut, riscul de ţară a scăzut iar ratele dobânzilor pe piaţa internă sunt în continuă scădere. Costurile împrumutului pe termen lung au scăzut de asemenea în urma programului susţinut de FMI. Dar provocările fiscale rămân şi potenţialul de creştere economică a ţării pe termen lung a fost afectat de criză, relevă Camilla Andersen, care a consemnat interviul cu Franks, potrivit Agerpres.
Întrebat dacă România a fost afectată de criza datoriilor din Grecia şi turbulenţele de pe pieţele financiare care au decurs de aici, Franks a apreciat că nu există efecte directe puternice acum în România, dar acest lucru sporeşte riscurile. Guvernul va trebui să fie mai vigilent privind modul în care pune în aplicare politicile viitoare, pentru a evita orice efecte generate de ceea ce se întâmplă în alte părţi din Europa.
Desigur, faptul că economia UE se redresează într-un ritm mai încet decât alte regiuni afectează România. Revenirea la creşterea economică pozitivă este întârziată şi oarecum mai slabă decât s-a anticipat iniţial. "În consecinţă, am revizuit prognoza noastră economică în scădere de la 0,8 la sută din PIB la -0,5 la sută pentru anul 2010", a explicat Franks, precizând însă că o creştere economică se va înregistra în 2011.
Guvernul român a anunţat noi măsuri de austeritate, printre care o reducere cu 25 la sută a salariilor din sectorul bugetar