Băncile elene ar putea avea dificultăţi să valorifice subsidiarele din Europa de Sud-Est, inclusiv România, chiar dacă au convenit de principiu cu troica creditorilor internaţionali ai statului elen să-şi reducă prezenţa în regiune prin vânzarea de operaţiuni, au declarat surse bancare pentru cotidianul Kathimerini.
În actualul climat, va fi foarte dificilă găsirea de cumpărători pentru subsidiarele din regiunea Balcanilor, au afirmat oficiali bancari pentru publicaţia elenă. „Dacă nu se schimbă considerabil condiţiile în anii următori, este greu de anticipat vânzarea subsidiarelor noastre din ţările vecine“, a spus o sursă.
Marile bănci europene, care ar fi putut fi eventuali cumpărători, fac eforturi să-şi depăşească propriile probleme, în contextul crizei din zona euro, şi nu iau în calcul fuziuni şi achiziţii.
Băncile străine care au ieşit de pe piaţa din Grecia au fost nevoite chiar să finanţeze instituţiile de credit elene cărora le-au cedat operaţiunile fără bani, astfel încât acestea să poată face faţă unor eventuale probleme, au afirmat bancherii citaţi.
Cele mai mari bănci elene au o prezenţă importantă şi în România. Astfel, National Bank of Greece deţine Banca Românească, EFG Eurobank controlează Bancpost, în timp ce Piraeus Bank şi Alpha Bank au operaţiuni sub brand propriu. Băncile elene deţin circa 12% din activele sistemului bancar local.
Potrivit presei elene, autorităţile pentru concurenţă din UE cer National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank să-şi restructureze operaţiunile din afara Greciei în urma recapitalizării, pentru a se conforma normelor referitoare la ajutoare de stat.
Statul elen deţine, prin Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară, uşor sub 90% din acţiunile National Bank of Greece, Piraeus Bank şi Alpha Bank, în timp ce la Eurobank are 98% din titluri.
Cele patru băn
