Cea mai mare parte a importurilor romanesti, 72%, vin din celelalte state membre, in timp ce 70% din exporturi se orienteaza tot spre piata comuna. Resorturile sprijinului financiar pentru fermierii romani tin tot de Uniunea Europeana.
Dar ce pot face fermele romanesti pentru a deveni/a ramane competitive pe o piata care a renuntat abia recent sa mai masoare unghiul de curbura al bananelor? si asta pentru ca lucrurile devenisera monotone?
Dupa ce palinca a devenit ungureasca, iar telemeaua bulgareasca, a devenit limpede ca Agentia pentru Produse Traditionale ar trebui sa devina mult mai puternica decat este. Cum? Angajand mai multi functionari?
Raspunsul pare sa fie un "nu" categoric. Cei care trebuie sa faca mai puternice ca imagine alimentele romanesti sunt asociatiile de producatori. Dar ceea ce remarca Andreea Vass, este ca romanii nu sunt capabili sa-si defineasca interesele in piata comuna. "Romania nu stie sa lucreze in parteneriat public-privat si nu isi cunoaste prioritatile", spune ea. Abia dupa ce aceste lucruri sunt limpezi, se poate vorbi de o actiune de promovare. Complicata birocratie a Bruxelles-ului face ca grupurile de lobby britanice, poloneze sau maghiare sa fie de-a dreptul sofisticate. Profesionistii in agricultura stiu cand, unde, cu cine, sa vorbeasca sau sa negocieze, public sau tête à tête.
Cat despre profesionistii romani, ei par sa fie mutati din functii o data cu schimbarea guvernelor. Valeriu Steriu promite ca PSD nu va trece la epurari pentru ca diversii specialisti, formati cativa ani la rand, au fost angajati de Alianta D.A. sau de partidele mostenitoare.
PD-L: Romania, exportator net
Se angajeaza ca Romania sa devina exportator net de produse alimentare. Anul trecut diferenta dintre importurile si exporturile de produse alimentare a fost de doua miliarde de euro (n.r).
Propun