Căldura şi umezeala din această perioadă favorizează înmulţirea insectelor, ceea ce creşte riscul expunerii la înţepături, avertizează doctor Camelia Berghea, medic primar alergologie-imunologie clinică, asistent universitar UMF Carol Davila.

De obicei, înţepăturile de insecte nu sunt urmate decât de dezvoltarea unor iritaţii locale de mici dimensiuni, uşor dureroase (albină, viespe, păianjen, furnici) sau pruriginoase (ţânţar, purici, musculiţe), care trec spontan în câteva zile. Există însă şi pacienţi la care o înţepătură de insectă, în special înţepătura de albină sau viespe, poate declanşa reacţii alergice severe.

Atenţie la albine şi viespi!

Cele mai periculoase sunt înţepăturile de albine sau viespi. Alergia se poate manifesta printr-o reacţie locală extinsă, o zonă umflată (edem) mai mare la locul de înţepătură, înroşire (eritem), mâncărime (prurit), ce persistă câteva zile. Potrivit medicului Camelia Berghea, în situaţiile mai severe poate apărea senzaţie de respiraţie dificilă, o erupţie cutanată generalizată, la distanţă de locul înţepăturii, ameţeală, scăderea brutală a tensiunii arteriale, pierderea conştienţei. Toate acestea se încadrează în tabloul de şoc anafilactic, ce poate fi ameninţător de viaţă, dacă nu se aplică măsuri urgente de tratament.

Primul ajutor

Tratamentul reacţiilor alergice variază în funcţie de severitatea reacţiei. În primul rând trebuie îndepărtat cu grijă acul insectei, dacă a rămas la locul înţepăturii, ceea ce se întâmplă mai ales în cazul înţepăturii de viespe. Pentru simptomele locale este de obicei suficientă administrarea unui antihistaminic pe cale orală şi utilizarea unui preparat corticosteroid local. O compresă rece poate ameliora senzaţia de durere şi edemul local.

În cazul persoanelor cu istoric de reacţii alergice severe de tip şoc anafilactic, medicii specialişti le recomandă trusa