Într-un an dominat de alegerile europarlamentare şi de cele prezidenţiale, România va avea o agendă provocatoare pe plan extern, dominată pe plan european de dubla monitorizare pe corupţie şi de eternul obiectiv Schengen, iar, la est, de relaţiile cu R. Moldova şi cele, mai complicate, cu Rusia.

Anul 2014 începe în forţă pentru România care aşteaptă, în ianuarie, publicarea de către Comisia Europeană a raportului privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

După modificările la Codul Penal, criticate deja de mai mulţi diplomaţi acreditaţi la Bucureşti şi de ambasadorul american la OSCE, cel mai probabil raportul va fi negativ pe partea de activitate parlamentară.

Camera Deputaţilor a aprobat, în 10 decembrie, mai multe modificări la Codul Penal. Prin una dintre modificări, preşedintele şi parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal. În aceeaşi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimbă articolul privind conflictul de interese, fiind eliminată categoria funcţionarilor publici.

În aceste condiţii, anul viitor nu pare propice pentru readucerea în discuţie a eliminării MCV.

În plus, pe lângă MCV, România va mai fi supusă unui raport, instituit pentru toate statele membre UE. În luna aprilie, Comisia Europeană va publica primul raport anticorupţie la nivelul tuturor statelor membre. România şi Bulgaria au încercat să evite includerea în acest raport, pe motiv că oricum sunt monitorizate prin intermediul MCV. Încercarea a fost lipsită de succes, astfel că România ar putea fi criticată din nou, mai ales că raportul acordă un spaţiu important achiziţiilor publice, domeniu în care Bucureştiul a mai avut probleme, soldate cu presuspendări de programe şi corecţii financiare.

După ce la Consiliul JAI din decembrie 20