Un stil de viaţă dezordonat, alimentaţia bogată în grăsimi şi zaharuri sunt cauzele principale ale apariţiei sindromului metabolic. Hipertensiunea arterială, obezitatea sau dislipidemia (colesterolul crescut) sunt cele mai frecvente afecţiuni cu care se confruntă românii. Sursa: Andreea Tanase
O ultimă statistică arată că jumătate din populaţia României are un nivel ridicat al colesterolului, 40% manifestă hipertensiune arterială, iar aproximativ un sfert se luptă cu glicemia mărită, fiind în pericol de a dezvolta o formă de diabet.
Acest lucru face ca rata mortalităţii prin afecţiuni cardiovasculare să fie de 61% din totalul deceselor în România, faţă de 37% în Uniunea Europeană.
Nutriţioniştii spun că responsabile pentru numărul tot mai mare de îmbolnăviri catalogate, mai nou, drept „sindrom metabolic”, sunt alimentele de tip fast-food şi dulciurile care în cea mai mare parte au în compoziţie grăsimi şi zaharuri rele.
Astfel, pentru a ţine nivelul zahărului din sânge sub control, este important să faceţi diferenţa între zahărul „bun” si zahărul „rău”.
Zahăr bun vs. zahăr rău
Zahărul bun se găseşte în alimente cu indice glicemic scăzut, precum legumele, cerealele integrale şi fructele, iar zahărul rău este regăsit în cele cu indice glicemic ridicat - pâine, paste, orez, cartofi, porumb. Acestea determină o creştere bruscă a nivelului de glucoză în sânge şi o cerere bruscă de insulină din partea organismului, suprasolicitând pancreasul. De aceea este recomandată consumarea lor în cantităţi mai mici.
La fel de bogate în zahăr rău sunt şi băuturile carbogazoase. Consumate în exces, chiar şi sucurile din fructe stoarse în casă fac ca nivelul de zahăr din sânge să crească.
Grăsimi bune vs. grăsimi rele
Ca şi zahărul, şi grăsimile se împart în „bune“ şi „rele