Câinii maidanezi din Timişoara stăpânesc buricul târgului. Primăria a amenajat în centru un ţarc tematic de Paşte. În ţarc au fost puşi mai mulţi iepuri, spre deliciul copiilor. Într-o dimineaţă, Poliţia Locală a constatat că unii iepuri lipsesc şi alţii sunt morţi. O scurtă investigaţie a dus la concluzia că iepurii au fost haliţi de câinii maidanezi.
Dincolo de faptul că Mica Vienă a ajuns sat cu prea mulţi câini şi Poliţia Locală doarme în izmene, fiind incapabilă să păzească cinci iepuri într-un ţarc, a mai ieşit ceva la lumină.
S-au activat o grămadă de voci, care au sărit în apărarea maidanezilor. Discursul e acelaşi peste tot în ţară. „Nu contează că sunt pericol public. Sunt suflete. Trebuie să dezbatem o soluţie civilizată".
Politicienii au sforăit cuvinte pe placul militanţilor din asociaţiile de protecţie a animalelor, gândindu-se numai la voturile pe care le pot pierde dacă spun orice altceva decât ceea ce vor să audă activiştii din asociaţii. Uită că sunt votaţi pentru a rezolva probleme nu pentru a face figuraţie nefolositoare.
De fapt, primarii, consilierii, parlamentarii cântă în strună activiştilor din ONG-uri de teamă să nu piardă voturi, în timp ce problema se agravează.
Dezbatem foarte ipocrit problema câinilor. Dacă ai şobolani la subsol pui otravă, nu stai să dezbaţi cu familia. Câinele nu e şobolan, ar spune revoltat orice ONG-ist. Nici vaca nu e câine şi ucidem zilnic cu miile pentru a le mânca, fără ca să devină asta un subiect de dezbatere. Fără să verse cineva o lacrimă. Şi vaca, săraca, nu umblă în haite pe străzi, devenind pericol public.
Câţi porci mistreţi ucidem pe an pentru plăcerea vânătorii sau pentru a proteja culturile agricole ? Doar la Balc, anul acesta, au fost împuşcaţi aproape 200. E adevărat că aici au fost unele reacţii, dar numai pentru că era vorba de Ţiriac şi compania, vectori de
